Studiul geotehnic
Baza unui proiect de succes!

Studiul geotehnic reprezintă prima etapă din proiectul de construcție sau de consolidare a unui imobil/obiectiv și se realizează în scopul determinării rezistenței mecanice a pământurilor, analizarea stabilității masivelor de pământ a terenului de fundare și a interacțiunii cu structurile îngropate/fundațiile construcțiilor propuse.

La realizarea studiului geotehnic sunt implicați specialiști din mai multe domenii pentru executarea forajelor de prospectare, pentru realizarea testelor tehnice din teren, a analizelor fizice și mecanice în laborator, pentru elaborarea documentației geotehnice și recomandărilor de fundare.

Studiul geotehnic este necesar și obligatoriu la proiectarea fundațiilor clădirilor, a podurilor, barajelor, drumurilor și altor structuri, pentru asigurarea stabilității și rezistenței acestora.

Cercetarea geotehnică pune în evidență stratigrafia, capacitatea portantă a terenului, caracteristicile fizice și mecanice ale pământurilor și modul lor de comportare în funcție de mai mulți factori, astfel: panta/inclinarea terenului, prezența baltirilor, a crăpăturilor la nivelul solului, condițiile geologice și hidrologice, nivelul hidrostatic, comportarea în timp a construcțiilor la care se impun intervenții/fisuri și a celor din imediata vecinătate.

Studiul geotehnic în laborator
Analiza care face diferența!

Analizele din laboratorul geotehnic sunt realizate în scopul evaluării proprietăților pământurilor studiate din amplasamentul unei viitoare construcții și sunt esențiale pentru caracterizarea solului și a rocilor, contribuind la proiectarea sigură și eficientă a structurilor.

Laboratorul geotehnic autorizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții cu Nr. 4443 din data de 28.05.2025 este dotat cu aparatură și echipamente moderne. Încercările de laborator care trebuie efectuate se regăsesc în Anexa L, tab. L1 din normativul NP 074/2022 și sunt grupate în funcție de categoria de pământ, de categoria geotehnică, de tipul construcției.

Realizăm analize fizice și mecanice pentru determinarea granulometriei prin metoda cernerii și metoda sedimentării, determinarea limitelor inferioare și superioare de plasticitate, determinarea umidității pământurilor, determinarea densității scheletului pământului, densitatea pământurilor prin metoda cu ștanta, determinarea greutății volumice, determinarea umflării libere, și analize mecanice precum determinarea compresibilității pământurilor prin încercarea în edometru, determinarea caracteristicilor de compactare prin încercarea Proctor, încercarea de penetrare dinamică, încercarea de forfecare directă, determinarea modulului de deformare dinamic liniar cu deflectometru dinamic ușor (LWD).

Foraj eficient, date precise pentru construcții solide!

Forajul geotehnic se realizează în scopul identificării stratelor de pământ și a tipurilor de roci, prin prelevarea probelor de sol și evaluarea condițiilor geotehnice ale terenului de fundare. Rezultatele obținute sunt decizionale la încadrarea construcției într-o anumită categorie geotehnică, și sunt utilizate pentru a recomanda cele mai bune soluții de fundare și proiectare a construcțiilor și asigurarea stabilității și rezistenței acestora.

Metodele de realizare a forajelor geotehnice sunt manuale și mecanice. Forajul prin metode manuale. Se execută găuri în sol cu diametru de 3-4" printr-o mișcare de rotație-avansare continuă cu ajutorul unui burghiu sau sapă de foraj. Adâncimea până la care este realizat forajul este reglementată de normativul de proiectare în vigoare NP 074/2022 și este stabilită la 6m sub cota de fundare a construcției propuse, în cazul construcțiilor din categoria geotehnică redusă.

Forajul prin metode mecanice și semimecanice. Se introduce coloana de foraj prin bătaie cu ajutorul penetrometrului dinamic. În acest caz se pot recolta și probe în sapa de foraj din 2 în 2m și/sau ori de câte ori se schimbă stratificatia terenului, și se pot realiza teste de compresibilitate și rezistență a pământului din gaura de foraj.

Numărul de foraje și interdistanța dintre acestea sunt stabilite în cap. I2, tab. 1.1 - Cerințe cu caracter minimal din normativul de proiectare geotehnică NP 074, în vigoare. Acestea diferă în funcție de tipul construcției, categoria geotehnică, accidente tectonice, alunecări de teren și terenuri în pantă, structuri înalte (coșuri de fum, turnuri de transmisie), baraje, deversoare, tuneluri, rețele subterane (canale, conducte), drumuri, căi ferate, diguri, ziduri de sprijin), clădiri industriale, silozuri, parcuri fotovoltaice.

În concluzie, forajul geotehnic este necesar în proiectarea inginerească, contribuind la o mai bună înțelegere a condițiilor terenului de fundare și la prevenirea eventualelor situații neprevăzute apărute pe durata de viață a construcțiilor.

Studiem rezistența solului, construim cu încredere!

Penetrarea dinamică este o metodă de investigare geotehnică utilizată pentru a evalua caracteristicile solului prin determinarea rezistenței acestuia, ajutând inginerii să obțină informații utile despre condițiile terenului înainte de construcție.

Încercarea constă în batere pe o coloană de tije metalice cu ajutorul unui berbec care cade liber de la o înălțime constantă. Tijele sunt prevăzute la partea inferioară cu un vârf conic, astfel că aparatul a fost denumit „penetrometru dinamic cu con”.

Acționarea penetrometrului dinamic ușor se face exclusiv manual. Se alege locul testării și se curăță pentru a obține o suprafață netedă și curată. Se așază tija cu vârful conic în poziție verticală. Se montează dispozitivul de batere. Se lasă să cadă liber berbecul asupra nicovalei de la înălțimea constantă de 50 cm și se notează adâncimea de pătrundere la fiecare 10 lovituri, executate fără întrerupere. Extragerea tijelor din teren se face cu ajutorul unui extractor manual sau hidraulic.

Testăm cu forță, construim cu încredere!

Încercarea în teren cu placa dinamică Zorn este o metodă rapidă pentru stabilirea portanței solurilor și gradului de compactare, prin care se determină modulul dinamic de deformare Evd [MN/m²].

Metoda este utilizată în construcții civile și rutiere pentru a evalua capacitatea portantă a solului, ceea ce este esențial pentru proiectarea fundațiilor și constă în aplicarea unei încărcări pe o placă de metal care este plasată pe suprafața terenului, și observarea comportamentului solului în timpul și după aplicarea încărcării.

Avantajele metodei sunt cerințele reduse de timp și spațiu pentru testare, greutatea redusă a echipamentului.

Procedura este ideală pentru documentare, automonitorizare și întocmire de rapoarte și poate fi utilizată pe soluri cu granulație mixtă și cu granulație de până la o dimensiune a granulelor de maximum 63 mm, cât și pentru materiale de umplutură.

Ca timp, se aproximează 3 minute pentru fiecare punct de măsurare. Rezultatele se obțin pe loc, iar raportul poate fi imprimat în teren.

Încercările se pot efectua în spații restrânse, în timpul construcției căii ferate, șanțuri, rambleu, în foraje sau în alte locații cu acces dificil.